Discursul Liber

Landes a fost profesor de istorie la Harvard. Teoria lui este atat de lipsita de political correctness incat ma mir ca nu l-au dat afara. Dar poate ca acum 20 de ani nu erau atat de porniti. In cartea asta el sustine (printre altele) ca e important ca oamenii unei natiuni sa imbratiseze ultimele tehnologii CU scopul de a face bani. Gratis nu e bine. Exista o inflatie a meseriilor, care face ca de ex agricultura sa fie varful tehnologic la un moment dat, dar cand exista deja milioane de tarani, noua meserie de comerciant va fi platita mai bine. E important ca o natiune sa isi dea seama de asta si oamenii ei sa imbratiseze noile meserii, mai bine platite. De exemplu de romani, el zice ca in perioada interbelica ei s-au multumit sa fie tarani si functionari publici. Comertul si industria, noile meserii banoase, erau asigurate de membrii ai minoritatilor care o duceau foarte bine. In Bucuresti 9 din 10 comercianti erau straini – nemti, evrei, francezi. Romanii nu au avut curiozitate

Batalia de la Varna, 1444 Pe la 1445, o corabie straina ancoreaza langa o cetate ruinata pe malul Marii Negre, denumita Mangalia. Cavalerul burgund care conducea expeditia vrea sa afle mai multe despre loc, si intra in discutii cu marinarii. Tot ce stiau despre locurile astea era din legenda, ca pe aici au coborat mai demult amazoanele, si ca in interior se spune ca ar fi niste munti, dar nimeni nu a fost vreodata sa vada ce e in spatele lor. Cavalerul era un nobil din Burgundia, comandantul unei flote venite sa il ajute pe Iancu de Hunedoara impotriva turcilor. In urma cu un an, avusese loc batalia de la Varna, o catastrofa pentru crestini. Regele Ungariei si Poloniei disparuse, insa circula o legenda ca era in viata si se ascundea pe malul bulgaresc, asteptand sa fie salvat. Fiindca armata nu se stransese iar Iancu era ocupat in alt conflict, flota lui Wallerand s-a unit cu o trupa de romani pe care ii conducea chiar fiul voievodului Vlad Dracul. Wallerand era consider

In cartea lui Lavie Tidhar, spre deosebire de majoritatea SF, viitorul evolueaza, e ceva temporar, supus schimbarii. Nu prezinta un viitor, ci un prezent ca si momentul acesta, care e doar un moment trecator si isi la randul lui asteapta viitorul. Nu am mai avut senzatia de viata cotidiana asa bine realizata intr-un SF. Nu e atat un viitor spatial (desi oamenii au colonizat Sistemul Solar), cat un viitor cyber, in care toti oamenii au un nodul implementat pentru comunicare online. Pune niste intrebari foarte faine, legate in special de religie: mai au oamenii nevoie de religie in viitor, unde totul se schimba rapid? au nevoie de experiente mistice, chiar daca designul lor e facut in laborator si le primesc in pastile? Au nevoie de zei, chiar daca acum ii pot construi? Mai scriu poezie? Dar robotii, au nevoie de o religie a lor? Stilul – usor poetic. Sirop, dar tinut sub control. A luat premiul Campbell + altele. Posibile motive incorecte pt care a luat premiul: cartea e plin