Treceți la conținutul principal

„Adevărata istorie a cuceririi Noii Spanii” de Bernal Diaz

1552, Lienzo de Tlaxcala - manuscris creat de aliatii tlaxalteci ai spaniolilor

In anul 1517, autorul cartii era pe corabia asta de aventurieri care plecase din Havana, Cuba, in necunoscut, incercand sa gaseasca continentul. Morti de sete, au debarcat pe o insula in cautare de apa. Pe cand si-au terminat de umplut ploboacele, au fost atacati de o multime de indieni. Nici unul din spanioli nu scapat fara minim o rana de lance. Vazand ei ca nu fac fata si au murit 50 dintre ei, si ca capitanul incasase 10 sageti si “sangera peste tot”, au fost nevoiti sa abandoneze apa si sa fuga. Se vor mai intalni ei cu indienii acestia.
S-au pornit inapoi spre Cuba, fara apa, si alti 5 au murit de sete pe drumul de intoarcere. “Doamne cat e de greu sa descoperi pamanturi noi in felul in care ne aventuram noi.”
In Cuba se pregatea insa o expeditie mai mare. Finantata de oameni puternici, nu se puteau decide asupra conducatorului ei. Pana la urma, a castigat cu un mic avantaj un mic boss local, numit Hernando Cortes, ridicat in slavi de sustinatorii lui pentru ca ca stia sa porunceasca si sa se faca temut. Cortes era un barbat frumos si placut. Dar desi avea calitatile nu avea banii ca sa poata conduce o asemenea expeditie, asa ca a trebuit sa faca mari eforturi pentru a convinge. Ca o idee puterea lui politica era asa de la limita incat imediat dupa ce au plecat finantatorul a decis sa il demita.
Aventurierul nostru s-a inscris fireste in expeditie si a participat la ea pe toata perioada. Cartea a scris-o mult mai tarziu, cand avea 84 de ani si nu avea altceva ce face.
Frica indienilor fata de cai, tunuri etc nu a rezolvat asa mult. Toate aliantele pe care le-au facut, le-au facut dupa ce popoarele acelea i-au atacat din plin si au vazut ca nu ii pot bate. Cu pacea n-ar fi mers. Si stim asta pentru ca au incercat-o de fiecare data. “Venim sa va ajutam impotriva lui Montezuma, vrem pace”. Degeaba. Pana cand nu ii incercau cu toata forta lor militara, nu exista negociere. Dupa aceea insa, ori sunteti zeii, ori va bateti ca zeii, e totuna, hai sa ne aliem.
Odata facute, aliantele astea au tinut cel mai bine. Chiar si cand in urma unei batalii din cei aprox 1000 de spanioli au mai ramas doar 150, aliatii au ramas supusi lor si i-au sprijinit sa cucereasca Imperiul Aztec
Jumatate din carte este povestea cuceririi Imperiului Aztec, si a celor 119 batalii la care a participat aventurierul nostru.
Jumatate din carte este despre bataliile politice a lui Hernando Cortes impotriva puternicilor lui dusmanilor spanioli. In pauzele dintre 2 lupte, Cortes vroia sa-i tina departe ca sa pastreze Mexicul numai pentru el. Si sunt la fel de interesante ca si bataliile cu aztecii.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cruciada impotriva lui Stefan cel Mare

Liviu Campeanu e un istoric in plina dezvoltare profesionala. Marele lui merit e ca a cautat in documentele Ordinului Cavalerilor Teutoni, care se afla in prezent in Germania, si a gasit documente pana acum necunoscute despre Stefan cel Mare.  Pentru ca cavalerii teutoni in acea perioada erau obligati sa lupte pentru regele Poloniei, si au mancat bataie impreuna cu restul armatei in Codrii Cosminului. Diferenta e ca ei au notat cu scrupulozitate tot ce au facut in campanie, pe unde au mers, ce s-a intamplat, ce au auzit de la altii. Ce nu imi place la carte e ca in primele capitole se tot schimba ordinea cronologica. Ce imi place e ca autorul face un portret al stapanirii lui Stefan de la inceput la sfarsit, folosind surse pe care io ca simplu cetatean nu le cunosteam. Si ce tare imagine reiese! Stefan nu a purtat doar razboaie de aparare cum am fost noi mintiti, dar ca om care a jucat adevaratul Game of Thrones a fost mai tare decat ne-a fost prezentat.  Recomand. https://humanitas.ro

Adevaratele stiri

Incepand de astazi, imi iau promisiunea sa nu mai pierd momente importante fara sa postez aici. Cand o sa aflu ceva ce inca nu este stire, aici veti afla mai intai. Deasemenea, voi face diferenta intre speculatie si realitate. Numai ce este sigur si dovedit va avea tagul "Adevaratele stiri".

Timisoara n-a stiut sa profite de capitala culturala europeana

Timisoara este tot anul 2023 capitala culturala europeana.  Jocul este simplu: orasul primeste o gramada mare de bani in anul respectiv, si daca este destept se alege cu ceva permanent, de care beneficiaza si anii viitori. Exemplul clasic e o noua cladire cu o scena mare, pe care se pot organiza evenimente majore, cu un numar urias de spectatori. Un exemplu de oras destept a fost Sibiul lui Klaus Johannis, care si acum culege profitul. Timisoara ar fi avut mare nevoie de asta, pentru ca n-au decat doua sali serioase, Opera si Teatru, si amandoua de capacitate mijlocie. Din pacate timisorenii si-au pierdut sansa sabotandu-se intre ei pe motive de orgolii si politice, asa ca singurele beneficii care le vor ramane dupa 2023 vor fi cateva renovari.