Treceți la conținutul principal

„Ion” de Liviu Rebreanu

Autorul cu familia lui
Una din cartile scrise de romani care merita citite (vreo 3-4).
Faptul ca se numeste Ion e o greseala. A aparut in perioada in care toata lumea ridica in slavi taranul, si jumatate din carte e despre un taran. Dar se vede ca autorul intelege mai bine cealalta jumatate a cartii, si anume viata unui invatator care e copiat dupa tatal lui. Invatatorul are un fiu, cam poet, care e modelat dupa autor.
Pe taran l-a ghicit mai putin. Jumatate din viata taranului e violenta cretina, si e mai prost scris. Cand incepe un capitol despre Ion, sariti peste. E mai interesanta faza in care popa se raceste fata de invator si nu mai vrea sa ii intabuleze terenul pe care acesta si-a ridicat casa, cum i-a promis pe cand erau prieteni, decat tot ce se intampla cu Ion.
In carte se intampla tot felul de chestii marunte: invatatorul trebuie sa isi insoare fata si nu are bani de zestre, lumea merge la chefuri pana dimineata si ce se poante se spun, invatatorul il ajuta pe Ion si isi face dusman un judecator puternic, e amenintat sa isi piarda pensia in prag de batranete, prieteniile se fac si se desfac cu impact imediat. In timp ce invatatorul nu mai stie pe unde sa scoata camasa, fiul isi petrece timpul fiind nationalist roman (totul se petrece in Transilvania stapanita de unguri, in care a trait Rebreanu), scriind poezii si zburand din floare-n floare.
Imi place ca a inteles foarte bine lumea aia transilvaneana in care a trait. Cum au petrecut la un bal, de ce nu au ras de cineva desi gluma facuta pe socoteala lui a fost reusita, cum reactioneaza unul cand se intalneste cu un vechi dusman. Foarte fain.
Tema e foarte misto, e despre idee vs realitate si nu e deloc plicticoasa, autorul nu tine predici. Ar fi putut fi un serial de tv, daca era scris in zilele noastre.
Se gaseste de cumparat la:
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Timisoara n-a stiut sa profite de capitala culturala europeana

Timisoara este tot anul 2023 capitala culturala europeana.  Jocul este simplu: orasul primeste o gramada mare de bani in anul respectiv, si daca este destept se alege cu ceva permanent, de care beneficiaza si anii viitori. Exemplul clasic e o noua cladire cu o scena mare, pe care se pot organiza evenimente majore, cu un numar urias de spectatori. Un exemplu de oras destept a fost Sibiul lui Klaus Johannis, care si acum culege profitul. Timisoara ar fi avut mare nevoie de asta, pentru ca n-au decat doua sali serioase, Opera si Teatru, si amandoua de capacitate mijlocie. Din pacate timisorenii si-au pierdut sansa sabotandu-se intre ei pe motive de orgolii si politice, asa ca singurele beneficii care le vor ramane dupa 2023 vor fi cateva renovari.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...
8 comentarii
Citiți mai multe

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...
11 comentarii
Citiți mai multe