Treceți la conținutul principal

„Spectrul lui Phlebas”, de Iain M. Banks

E prima carte din seria Culturii, ceea ce e important. Cultura este varianta pozitiva a descoperirii AI. In loc sa se intoarca impotriva oamenilor, masinile inteligente aleg sa traiasca in simbioza cu ei, avand drepturi ca persoane etc. Asta le da oamenilor un avantaj tehnologic fantastic. Au de ex corpuri modificate, cu control hormonal total, ceea ce le da de ex erectie la comanda si putere de a avea orgasm la dorinta. Masinile le pun deasemeni la dispozitie cele mai tari gadgeturi din galaxie, le construiesc nave etc.
Oamenii sunt copiii rasfatati ai AI-ului.Traiesc petrecandu-si timpul cu despicatul in patru a diverselor fire filozofice. Chiar si in razboi, mai mult masinile se ocupa cu gandirea strategica, in timp ce oamenii mai mult dezbat la nesfarsit ce si cum e mai corect sa faca. Sunt modelati zic io dupa democratii americani.
Inamicii lor sunt o specie de uriasi cu trei picioare, extrem de seriosi in tot ce fac si fanatici in religia lor care zice ca sunt destinati sa faca ordine in lume. Urasc Cultura pentru ca ii face pe oameni slabi si indecisi. Deocamdata castiga.
Cartea urmareste pe un tip extrem de decis care lupta de partea uriasilor. Mai este o agenta a Culturii, care are dubii daca viata merita traita, si care este atrasa de hotararea repectivului si sfarseste prin a calatori in siajul lui.
Cultura este partea cea mai interesanta a cartii. De ce aleg masinile sa ramana cu oamenii? Nu e explicat. La un moment dat exista o faza cu un robot care servea o tipa pentru ca era practic indragostit de ea si asa putea sa o admire zilnic.
Cartea nu avanseaza fantastic de mult cu explicarea culturii. Prea multe aventuri. De exemplu, agentul ajunge intr-un echipaj de pirati. Ar fi fost destul un atac impreuna cu ei. Dar nu, autorul prezinta TREI. Si tot asa.
In fine, am aceeasi parere despre autor ca si despre Cultura: “Da’ nu sunteti voi un pic cam puturosi, uai?”
Se gaseste de cumparat la:

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Timisoara n-a stiut sa profite de capitala culturala europeana

Timisoara este tot anul 2023 capitala culturala europeana.  Jocul este simplu: orasul primeste o gramada mare de bani in anul respectiv, si daca este destept se alege cu ceva permanent, de care beneficiaza si anii viitori. Exemplul clasic e o noua cladire cu o scena mare, pe care se pot organiza evenimente majore, cu un numar urias de spectatori. Un exemplu de oras destept a fost Sibiul lui Klaus Johannis, care si acum culege profitul. Timisoara ar fi avut mare nevoie de asta, pentru ca n-au decat doua sali serioase, Opera si Teatru, si amandoua de capacitate mijlocie. Din pacate timisorenii si-au pierdut sansa sabotandu-se intre ei pe motive de orgolii si politice, asa ca singurele beneficii care le vor ramane dupa 2023 vor fi cateva renovari.

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...