Un studiu a descoperit ca visele urate sunt bune. Oamenii care au patit chestii nasoale si care aveau cosmare se vindecau psihologic mai repede decat cei care dormeau linistiti.
Diferenta e ca intre cineva care se vindeca de PTSD si cineva care sfarseste prin a se sinucide.
S-ar putea ca visele urate sunt un fenomen de purgare a mizeriilor din subconstient. Se rascolesc mizeriile emotionale din malul de la fund, sunt antrenate de un flux viguros al constiintei, inainte sa fie deversate afara din sistem.
Daca visele sunt de fapt asta
Cu cat emotiile angrenate sunt mai puternice, cu atat este memoria mai curatata si mai pregatita sa primeasca experiente noi a doua zi.
Si poate ca si mintea e mai pregatita sa vada lucrurile din alta perspectiva.
Dat fiind varietatea emotiilor angrenate in flush si faptul ca suntem constienti, si mai are o legatura cu memoria, constientul cauta sa le gaseasca echivalent in memorie, suprapunand o grila de imagini cunoscute din memorie, care trezesc cam aceleasi emotii. Amestecul asta de emotii este mama, iar amestecul acela este un munte.
Si acum ajungem la arta abstracta, pe care pana acum o desconsideram. Conform definitiei mele, arta abstracta consta in aruncarea unor culori la plezneala pe o panza, dupa care sunt chemati niste critici care se extaziaza in fata ei: unul vede in ea singuratatea omului modern, altul lupta impotriva incalzirii globale si altul fascismul lui Trump.
"Si acum ajungem la arta abstracta, pe care pana acum o desconsideram."
RăspundețiȘtergereSa inteleg ca acum nu o mai desconsideri? :)
Mie personal arta abstracta pur si simplu nu imi place. Si cu asta basta. Nu mi-am batut capul sa deslusesc de ce anume nu imi place, pur si simplu am constatat si "inregistrat" in raboj lucrul asta.
Nu-mi placea deloc, poate 5%.
RăspundețiȘtergereAcum, ca am inteles ce incearca sa faca cu asocierile mentale, i-a mai crescut standingul cu 20% :)