Treceți la conținutul principal

„Foc în adânc”, de Vernon Vinge

„Foc in adanc” este o carte de aventuri deghizata in SF. Desi a luat premiul Hugo in 1993, si ca autor a colectionat atatea premii Hugo, el (5) si nevasta-sa (2), incat probabil au rugat juriul sa nu le mai dea.
Teoretic se petrece in viitor, intr-o lume in care oamenii is doar una din miile de specii inteligente, care trec prin faza evolutiei spre transcendenta de zei (sau imbatranire si disparitie, ca nu toti transcend). Sunt mai multe carti in serie.
Practic, poti sa inlocuiesti nava spatiala cu un submarin si galaxia cu Shanghai, China si tot aia e. Totul este usor de inteles. Singurul element SF din ea este nasterea unui AI, in primul capitol, bine redat (in ultima secunda a trait – a facut mai multe operatii – decat in toata viata de dinainte).
In rest, ce se intampla este un sir de aventuri, ce-i drept faine, nu ca in Spectrul lui Phlebas, carte pe care voiam sa o arunc pe geam de fiecare data cand ajungea la aventuri. Astea insa m-au prins bine de tot.
Asta nu e neaparat rau, dar e jumatate fantasy. Si ca sa fie si mai clar ca e fantasy, jumatate din carte se petrece intr-un Ev Mediu. Fiindca scriitorii fantasy se refugiaza intotdeauna pe teritoriul cunoscut. E o parte reusita a cartii.
O pierdere placuta de timp.
Se gaseste de cumparat la:

Etichete

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...
11 comentarii
Citiți mai multe

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...
8 comentarii
Citiți mai multe

S-a descoperit de ce femeile traiesc mai mult decat barbatii

Teoria era ca barbatii isi asuma mai multe riscuri, merg la razboi, se bat, etc. Chestia asta, pe care o aminteste sii Jordan Peterson, exista, dar nu e factorul decisiv. Un studiu recent a studiat nu doar oamenii, ci si animalele, si a gasit care e legea intregii naturi, si e a naibii de simplu: genetica. Sexul care are doi cromozomi identici intotdeauna traieste mai mult. Daca o gena dintr-un cromozom se strica (de exemplu din cauza batranetii), celula are sanse sa gaseasca informatia necesara in cromozomul identic, care joaca rol de backup. La oameni, femeia are cromozomii XX.  Barbatii au cromozomii XY, si de aceea sunt dezavantajati, imbatranesc si mor mai repede. Chestia e ca la unele animale e invers. De exemplu la gaini, cocosul are cromozomii dubli, iar femela simpli. Si cocosii traiesc mai mult decat gainile, desi sunt mai agitati, se bat mult mai des si au o viata mai violenta. Cei doi cromozomi care se pot repara reciproc inclina mai mult balanta decat toti ...
12 comentarii
Citiți mai multe