Treceți la conținutul principal

„Adevărata istorie a cuceririi Noii Spanii” de Bernal Diaz

1552, Lienzo de Tlaxcala - manuscris creat de aliatii tlaxalteci ai spaniolilor

In anul 1517, autorul cartii era pe corabia asta de aventurieri care plecase din Havana, Cuba, in necunoscut, incercand sa gaseasca continentul. Morti de sete, au debarcat pe o insula in cautare de apa. Pe cand si-au terminat de umplut ploboacele, au fost atacati de o multime de indieni. Nici unul din spanioli nu scapat fara minim o rana de lance. Vazand ei ca nu fac fata si au murit 50 dintre ei, si ca capitanul incasase 10 sageti si “sangera peste tot”, au fost nevoiti sa abandoneze apa si sa fuga. Se vor mai intalni ei cu indienii acestia.
S-au pornit inapoi spre Cuba, fara apa, si alti 5 au murit de sete pe drumul de intoarcere. “Doamne cat e de greu sa descoperi pamanturi noi in felul in care ne aventuram noi.”
In Cuba se pregatea insa o expeditie mai mare. Finantata de oameni puternici, nu se puteau decide asupra conducatorului ei. Pana la urma, a castigat cu un mic avantaj un mic boss local, numit Hernando Cortes, ridicat in slavi de sustinatorii lui pentru ca ca stia sa porunceasca si sa se faca temut. Cortes era un barbat frumos si placut. Dar desi avea calitatile nu avea banii ca sa poata conduce o asemenea expeditie, asa ca a trebuit sa faca mari eforturi pentru a convinge. Ca o idee puterea lui politica era asa de la limita incat imediat dupa ce au plecat finantatorul a decis sa il demita.
Aventurierul nostru s-a inscris fireste in expeditie si a participat la ea pe toata perioada. Cartea a scris-o mult mai tarziu, cand avea 84 de ani si nu avea altceva ce face.
Frica indienilor fata de cai, tunuri etc nu a rezolvat asa mult. Toate aliantele pe care le-au facut, le-au facut dupa ce popoarele acelea i-au atacat din plin si au vazut ca nu ii pot bate. Cu pacea n-ar fi mers. Si stim asta pentru ca au incercat-o de fiecare data. “Venim sa va ajutam impotriva lui Montezuma, vrem pace”. Degeaba. Pana cand nu ii incercau cu toata forta lor militara, nu exista negociere. Dupa aceea insa, ori sunteti zeii, ori va bateti ca zeii, e totuna, hai sa ne aliem.
Odata facute, aliantele astea au tinut cel mai bine. Chiar si cand in urma unei batalii din cei aprox 1000 de spanioli au mai ramas doar 150, aliatii au ramas supusi lor si i-au sprijinit sa cucereasca Imperiul Aztec
Jumatate din carte este povestea cuceririi Imperiului Aztec, si a celor 119 batalii la care a participat aventurierul nostru.
Jumatate din carte este despre bataliile politice a lui Hernando Cortes impotriva puternicilor lui dusmanilor spanioli. In pauzele dintre 2 lupte, Cortes vroia sa-i tina departe ca sa pastreze Mexicul numai pentru el. Si sunt la fel de interesante ca si bataliile cu aztecii.

Etichete

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...
11 comentarii
Citiți mai multe

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...
8 comentarii
Citiți mai multe

S-a descoperit de ce femeile traiesc mai mult decat barbatii

Teoria era ca barbatii isi asuma mai multe riscuri, merg la razboi, se bat, etc. Chestia asta, pe care o aminteste sii Jordan Peterson, exista, dar nu e factorul decisiv. Un studiu recent a studiat nu doar oamenii, ci si animalele, si a gasit care e legea intregii naturi, si e a naibii de simplu: genetica. Sexul care are doi cromozomi identici intotdeauna traieste mai mult. Daca o gena dintr-un cromozom se strica (de exemplu din cauza batranetii), celula are sanse sa gaseasca informatia necesara in cromozomul identic, care joaca rol de backup. La oameni, femeia are cromozomii XX.  Barbatii au cromozomii XY, si de aceea sunt dezavantajati, imbatranesc si mor mai repede. Chestia e ca la unele animale e invers. De exemplu la gaini, cocosul are cromozomii dubli, iar femela simpli. Si cocosii traiesc mai mult decat gainile, desi sunt mai agitati, se bat mult mai des si au o viata mai violenta. Cei doi cromozomi care se pot repara reciproc inclina mai mult balanta decat toti ...
12 comentarii
Citiți mai multe