Treceți la conținutul principal

Lumea Non A e un Razboiul Stelelor mai bun

Lumea Non A e o carte SF scrisa de A E Van Vogt care mi-a placut foarte mult.

Am zis mai de mult ca mi se pare ca a fost inspiratia pentru Star Wars. Nu numai ca un Imperiu militarizat ataca cu nave imense si pline de lumini niste rebeli superiori dpdv moral. Exista si o asemanare de modus operandi intre Darth Vader si personajul negativ din Lumea Non A.

Enro cel Rosu este un lider militar care isi urmeaza pasiunile negative (razboiul, etc) ca un scop in sine. Deci nu ca mijloc de a castiga ceva, ci ca mod de viata. "Pacea e o minciuna, exista doar pasiune. Prin pasiune, castig putere. Prin putere, castig victoria." Practic, ai putea spune ca Enro urmeaza codul Sith.

Deasemenea, stiti ca in primul Star Wars coexista Imperiul cu Republica. Leia era senatoare. Si Enro conduce un Imperiu militar (trupele lui erau si baza armatei si elita ei) in cadrul unei Republici democrate.

Diferenta e de rafinament intre autori. Van Vogt ii explica rolul lui Enro ca fiind generalul care preia treptat puterea reala intr-o democratie din ce in ce mai goala de continut, sugrumandu-i pe cei care se impotrivesc (asa numitii rebeli). El nu e neaparat interesat sa conduca republica si sa faca miile de treburi administrative care sunt asociate, dar vrea sa poate face absolut orice in cadrul ei.

Pentru aceasta, el lanseaza o serie de provocari, printre care si atacarea Pamantului. Comite intentionat atrocitati, special ca sa incalce regulile si sa le arate celor din Senat ca nu ii pot face nimic si trebuie sa se dea la o parte cand actioneaza el. Acestia cedeaza dar unii senatori lucreaza pe la spate ca sa il submineze si el stie asta.

Teoretic, o situatia de gen se mai poate rezolva prin moartea tiranului si repararea Republicii, care inca mai exista. Imperiul roman a tarait multa vreme o asemenea situatie. Si uite-asa intr-o scanteie de geniu Van Vogt da o baza solida unui SF.

Star Wars putea fi mai bun.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Timisoara n-a stiut sa profite de capitala culturala europeana

Timisoara este tot anul 2023 capitala culturala europeana.  Jocul este simplu: orasul primeste o gramada mare de bani in anul respectiv, si daca este destept se alege cu ceva permanent, de care beneficiaza si anii viitori. Exemplul clasic e o noua cladire cu o scena mare, pe care se pot organiza evenimente majore, cu un numar urias de spectatori. Un exemplu de oras destept a fost Sibiul lui Klaus Johannis, care si acum culege profitul. Timisoara ar fi avut mare nevoie de asta, pentru ca n-au decat doua sali serioase, Opera si Teatru, si amandoua de capacitate mijlocie. Din pacate timisorenii si-au pierdut sansa sabotandu-se intre ei pe motive de orgolii si politice, asa ca singurele beneficii care le vor ramane dupa 2023 vor fi cateva renovari.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...
8 comentarii
Citiți mai multe

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...
11 comentarii
Citiți mai multe