Treceți la conținutul principal

"Memoriile unui pasoptist-model" de Iancu Balaceanu

La 1847, tanarul de 19 de ani Iancu Balaceanu se intoarce de la Paris, unde facuse liceul. Colegii lui de drum il invita la Iasi, unde petrece 2 luni. Se intoarce in Tara Romaneasca, la noua statiune Balta Alba care se afla pe mosia familiei si unde petrecea in vara aceea tot High Life-ul Bucurestiului, dansand si gonind cu postalioane de 8 cai. Apoi participa la revolutia de la 1848 ca unul din cei mai energici oameni de de actiune.

Fiindca impreuna cu ceilalti studenti de la Paris, ca Bratianu si C.A. Rosetti, facea parte din conspiratia liberala care vroia sa il dea jos pe domn prin revolutie si sa intemeieze un stat roman modern.

Cheia pentru a intelege cum de le-a iesit unor studenti de 20 de ani o revolutie consta in faptul ca erau din neamuri boieresti, dar de educatie franceza. Fiind din neamul mare al Balacenilor, si fiul natural al fostului domnitor Alexandru Ghica, de fiecare data cand se va intorce in Romania i se va oferi un post de prefect, ministru sau ambasador.

Iancu e un tip hotarat, care arata bine si nu sta prea mult sa judece. Cei care sunt cu mine sunt excelenti, cei care sunt impotriva mea sunt cei mai rai oameni. Pe Vilara care a incercat sa ii prinda pe tinerii conspiratori il face in carte prim ministru si spune ca el conducea de fapt tara, desi stie ca a fost doar un ministru de interne.

Ca om de actiune, ia parte la cel putin trei lovituri de forta: Revolutia din '48, detronarea lui Cuza, alegerea lui Carol de Hohenzollern. Dar se mandreste cel mai mult cu lipsa victimelor in actiunile conduse - bine - de el.

Era un liberal moderat, opus adesea taberei lui Rosetti,care a devenit mai tarziu a lui Bratianu.  Priceput om de lume, a facut o cariera diplomatica deosebita. Tine partea Austro-Ungariei si lupta impotriva Rusiei. I se potriveste foarte bine stilul austro-ungar si arata ca un diplomat de-a lor.

Stilul cartii e banal. Din fericire traducerea e moderna, dar adesea pare o aglomeratie de fapte. Important este ce a facut autorul, nu stilul literar. De exemplu fenomenal instinctul politic cultivat in familiile boieresti. La 1848, un judet se impotrivea trimisilor revolutiei, si guvernul revolutionar il trimite ca prefect acolo, cu sprijinul a 500 de soldati. Tipul se gandeste, trimite soldatii acasa ca sa evite ciocnirile, si intra in capitala judetului singur, pe cal. El stia ca patura conducatoare locala era mica boierime. Coopteaza pe cei mai importanti dintre ei ca adjuncti si toata impotrivirea dispare.

Memoriile unui pasoptist model este o carte... cool. Nu ma asteptam nici eu la aceasta concluzie :)

Se gaseste la:
http://www.humanitas.ro/humanitas/memoriile-unui-pa%C8%99optist-model
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Timisoara n-a stiut sa profite de capitala culturala europeana

Timisoara este tot anul 2023 capitala culturala europeana.  Jocul este simplu: orasul primeste o gramada mare de bani in anul respectiv, si daca este destept se alege cu ceva permanent, de care beneficiaza si anii viitori. Exemplul clasic e o noua cladire cu o scena mare, pe care se pot organiza evenimente majore, cu un numar urias de spectatori. Un exemplu de oras destept a fost Sibiul lui Klaus Johannis, care si acum culege profitul. Timisoara ar fi avut mare nevoie de asta, pentru ca n-au decat doua sali serioase, Opera si Teatru, si amandoua de capacitate mijlocie. Din pacate timisorenii si-au pierdut sansa sabotandu-se intre ei pe motive de orgolii si politice, asa ca singurele beneficii care le vor ramane dupa 2023 vor fi cateva renovari.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...
8 comentarii
Citiți mai multe

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...
11 comentarii
Citiți mai multe