Treceți la conținutul principal

Mostenirea Heorot de Larry Niven

Cartea a fost tradusa in romaneste acum ceva timp.

O nava de colonisti pamanteni soseste pe o planeta indepartata, pe care exista viata. Se aseaza pe o insula mare, si incep sa se integreze in peisaj.

Toti se simt inceti dupa ce au fost criogenati in timpul calatoriei. Aparent, cristalele de gheata formate in creier creeaza probleme si nimeni nu e la 100% din potential. Viata locala nu prezinta probleme, asa ca prefera sa ignore regulile stricte de securitate, cu care ii preseaza seful securitatii, care mai tine minte ceva. In scurt timp, respectivul se trezeste ignorat complet si mutat in afara asezarii.

Aparent exista foarte putine plante si animale locale. Cateva specii, putine ca numar de indivizi.

Ca subgen SF, este un SF despre ecosisteme. Oamenii descopera un mediu viu extraterestru si partea stiintifica este efortul de a intelege cum se leaga toate. Un alt exemplu e Vorbitor in numele mortilor de Orson Scott Card.

Ezit sa il recomand, pentru ca desi are cateva idei bune, suspans si pare a fi facut pentru film, mi-a dat o impresie de categoria B.

Se gaseste la:
https://nemira.ro/mostenirea-heorot




Etichete

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...
11 comentarii
Citiți mai multe

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...
8 comentarii
Citiți mai multe

S-a descoperit de ce femeile traiesc mai mult decat barbatii

Teoria era ca barbatii isi asuma mai multe riscuri, merg la razboi, se bat, etc. Chestia asta, pe care o aminteste sii Jordan Peterson, exista, dar nu e factorul decisiv. Un studiu recent a studiat nu doar oamenii, ci si animalele, si a gasit care e legea intregii naturi, si e a naibii de simplu: genetica. Sexul care are doi cromozomi identici intotdeauna traieste mai mult. Daca o gena dintr-un cromozom se strica (de exemplu din cauza batranetii), celula are sanse sa gaseasca informatia necesara in cromozomul identic, care joaca rol de backup. La oameni, femeia are cromozomii XX.  Barbatii au cromozomii XY, si de aceea sunt dezavantajati, imbatranesc si mor mai repede. Chestia e ca la unele animale e invers. De exemplu la gaini, cocosul are cromozomii dubli, iar femela simpli. Si cocosii traiesc mai mult decat gainile, desi sunt mai agitati, se bat mult mai des si au o viata mai violenta. Cei doi cromozomi care se pot repara reciproc inclina mai mult balanta decat toti ...
12 comentarii
Citiți mai multe