Articol scris de Flagg
Lasand acum la o parte cazul particular al lui "Johnny Mnemonic" si luand in "vizor" lumea cyber-punk creata de Gibson in intregul ei, o sa mai abordez inca odata un subiect pe care l-am mai abordat cu alta ocazie aici pe blog in niste comentarii(am si eu castravetele meu, ca in schita aia a lui Caragiale).
Nu doar in "Count Zero", ci si in cel putin alte doua romane("Mona Lisa Overdrive" si "Spook Country"), Gibson a aratat ca avea/are un soi de fascinatie personala pentru sistemele de credinte afro-caraibiene, aparent prea arhaice pentru a fi incluse cumva intr-o lume cyber-punk "postmoderna" dar pe care el a reusit sa le integreze in mod original si reusit in lumea fictiva descrisa de el. Iar in ce priveste cel putin "Count Zero" si "Mona Lisa Overdrive"("Spook Country" este o carte mult mai recenta), lucrul asta mergea si el intr-o directie care parea atunci, in anii '80, cam departe de mainstream-ul occidental, dar care tinde sa devina o parte foarte vizibila a mainstream-ului occidental in prezent. La sfarsitul anilor '80 mainstream-ul vestic al spiritualitatii "alternative"(ma refer ca alternativa la formele traditionale religioase iudeo-crestine aflate in declin) era inca dominat de elemente preluate din religiile extrem-orientale si vizibile peste tot in forme modificate cumva in stil "consumerist" si de "pop culture"(cei care eram copii in anii '80 ar trebui sa ne amintim bine de puzderia de filme, accesibile pe casete video, cu subiecte ce tineau de domeniul artelor martiale si care aveau presarate prin ele tot felul de simboluri si motive preluate din spiritualitatea extrem-orientala, dar intr-o forma mult diluata, "dumbed down").
In prezent insa este observabil in vest un apetit crescut pentru un soi de spiritualitate destul diferita de "pop Zen"-ul ala popular in anii '80 si '90, si anume una mai magica, "vrajitoreasca", mai conectata cu problemele lumii fizice si tranzactionala ca natura. Se publica in draci(pun intended :) ) tot soiul de traduceri de grimoare vechi, elitele din Silicon Valley fac tot soiul de excursii prin Peru sau tarile inconjuratoare pentru a participa la sedinte samanice in care se consuma Ayahuasca pentru a "discuta" cu spiritele(predecesorii lor din generatiile trecute faceau pelerinaje similare prin ashramurile din India in cautarea iluminarii), cei din industria de entertainment scot serial TV dupa serial cu scenarii inspirate din "ocultism"(ex. "Sabrina", "A Discovery of Witches" etc. - in cel de-al doilea caz sunt destul de convins ca cei care au ales titlul au folosit ca sursa de inspiratie numele unui text clasic despre vrajitoria europeana, din secolul XVI, "The Discoverie of Witchcraft", scris de Reginald Scott), publicatii mainstream ca Newsweek descriu pe larg ritualuri vrajitoresti in care se incearca aruncarea de blesteme asupra lui Trump si chiar si unii cercetatori seriosi in domeniul parapsihologiei ca Dean Radin* au inceput sa se aplece asupra subiectului magiei(da, exista si cercetatori care abordeaza domeniul parapsihologiei in mod serios, riguros, chiar daca produc rezultate care pot fi discutabile si controversate - dar ei macar incearca sa aplice in mod scrupulos metodologia stiintifica in domeniul respectiv).
In acest caz variantele afro-caraibiene ale unor anumite tipuri de credinte si practici constituie un caz particular si sunt ceva mai putin vizibile in media in comparatie cu variantele de origine europeana occidentala(vrajitoria europeana domina de departe prin carti, filme, seriale etc.), dar se incriu foarte bine in categoria asta de practici magico-spirituale cu caracter pronuntat tranzactional si "down to earth" care au devenit foarte populare in prezent. Pe scurt, ceea ce ii este caracteristic de regula neo-"vrajitorului" actual este faptul ca el incearca sa contacteze diverse entitati(in cazul celor care le considera a avea o existenta obiectiva), arhetipuri jungiene sau "puteri" nu pentru a atinge vreun soi de iluminare spirituala/eliberare/satori cum incercau pe vremuri hipiotii(sau cel putin nu asta mai este obiectivul principal), ci pentru a-si rezolva diverse probleme ce tin de lumea asta de zi cu zi(ex. probleme financiare, probleme privind gasirea unui partener compatibil de cuplu, sau chiar chestii mai ciudate cum ar fi incercarea de a elimina din viata publica, prin blesteme, un lider politic cum e cazul cu ritualurile avandu-l ca tinta pe Trump). Iar pentru asta neo-vrajitorul "perfecteaza" in mod ritual tot felul de "targuri" sau "contracte" cu respectivele entitati/arhetipuri/"puteri". Exista chiar ceva profund "capitalist" in caracterul asta tranzactional, chiar daca modelul de inspiratie este unul antic(la propriu, el fiind foarte vizibil in paganismul antic si chiar si in VT - am mai scris aici pe blog, in alta parte, despre lucrul asta). Si de asemeni exista si ceva in mod distinct "cyber punk" in fenomenul asta pentru ca actuala explozie de "ocultisme" de tot felul nu ar fi putut avea loc daca nu ar fi existat mijloacele moderne de comunicare care formeaza cyberspatiul actual in care traim cu totii(pe vremuri pentru a putea gasi vreun grimoar medieval sau renascentist era necesar sa cauti printre manuscrisele prafuite din arhivele diverselor biblioteci publice mari, pe cand in prezent multe dintre ele se afla doar la un click distanta, fie in forma originala scanata fie in forma tradusa si publicata in mod oficial sau, mai rar, in forma tradusa si diseminata ca "samizdat").
Am scris mai sus ca variantele afro-caraibiene sunt ceva mai putin vizibile decat cele de inspiratie europeana prin media, dar nu sunt deloc absente. Cateva exemple notabile ar fi serialul "American Horror Story"(in seria 3, "Coven", si in seria 8, "Apocalypse", in care sunt prezentate elemente din "Louisiana Voodoo" si apare ca personaj episodic Papa Legba), serialul "American Gods"(episodul 5 din seria 2, cel in care apar Maman Brigitte si Baron Samedi), jocul video Assassin's Creed III Liberation(in care simboluri preluate din voodoo apar presarate prin tot jocul, mai ales prin elemente de echipament sau de decor - Aveline poarta la un moment dat un soi de "armguard" pe care e vizibila o veve a lui Erzulie Freda , iar alte veve ale altor loa apar "presarate" prin decor pe usi, pe pereti de cladiri etc.) si cartea "Broken Angels" scrisa de Richard K. Morgan si care prezinta un univers cyber-punk de inspiratie "gibsoniana" ecranizat recent de cei de la Netflix in serialul "Altered Carbon"(in serial insa nu apar elementele magice respective din cate am putut eu observa). Am selectat aceste exemple anume si pentru ca loa-sii mentionati de mine apar ca personaje, sub o forma modificata de inteligente artificiale care "imprumuta" numele si caracteristicile loa-silor traditionali, prin cartile lui William Gibson, inclusiv in "Count Zero"(nu sunt insa foarte sigur in privinta lui Baron Samedi, dar perechea sa, Maman Brigitte, isi face in mod sigur aparitia in "Mona Lisa Overdrive").
___________________________
* - Dean Radin a scris de curand o carte interesanta "Real Magic: Ancient Wisdom, Modern Science, and a Guide to the Secret Power of the Universe", in care a descris mai multe experimente, puse in practica in mod riguros ca metodologie, in care a incercat sa testeze realitatea aflata in spatele unor practici magice, inclusiv in ce priveste o varianta a utilizarii de "papusi voodoo", cu, cel putin aparent, ceva succes.
Lasand acum la o parte cazul particular al lui "Johnny Mnemonic" si luand in "vizor" lumea cyber-punk creata de Gibson in intregul ei, o sa mai abordez inca odata un subiect pe care l-am mai abordat cu alta ocazie aici pe blog in niste comentarii(am si eu castravetele meu, ca in schita aia a lui Caragiale).
Nu doar in "Count Zero", ci si in cel putin alte doua romane("Mona Lisa Overdrive" si "Spook Country"), Gibson a aratat ca avea/are un soi de fascinatie personala pentru sistemele de credinte afro-caraibiene, aparent prea arhaice pentru a fi incluse cumva intr-o lume cyber-punk "postmoderna" dar pe care el a reusit sa le integreze in mod original si reusit in lumea fictiva descrisa de el. Iar in ce priveste cel putin "Count Zero" si "Mona Lisa Overdrive"("Spook Country" este o carte mult mai recenta), lucrul asta mergea si el intr-o directie care parea atunci, in anii '80, cam departe de mainstream-ul occidental, dar care tinde sa devina o parte foarte vizibila a mainstream-ului occidental in prezent. La sfarsitul anilor '80 mainstream-ul vestic al spiritualitatii "alternative"(ma refer ca alternativa la formele traditionale religioase iudeo-crestine aflate in declin) era inca dominat de elemente preluate din religiile extrem-orientale si vizibile peste tot in forme modificate cumva in stil "consumerist" si de "pop culture"(cei care eram copii in anii '80 ar trebui sa ne amintim bine de puzderia de filme, accesibile pe casete video, cu subiecte ce tineau de domeniul artelor martiale si care aveau presarate prin ele tot felul de simboluri si motive preluate din spiritualitatea extrem-orientala, dar intr-o forma mult diluata, "dumbed down").
In prezent insa este observabil in vest un apetit crescut pentru un soi de spiritualitate destul diferita de "pop Zen"-ul ala popular in anii '80 si '90, si anume una mai magica, "vrajitoreasca", mai conectata cu problemele lumii fizice si tranzactionala ca natura. Se publica in draci(pun intended :) ) tot soiul de traduceri de grimoare vechi, elitele din Silicon Valley fac tot soiul de excursii prin Peru sau tarile inconjuratoare pentru a participa la sedinte samanice in care se consuma Ayahuasca pentru a "discuta" cu spiritele(predecesorii lor din generatiile trecute faceau pelerinaje similare prin ashramurile din India in cautarea iluminarii), cei din industria de entertainment scot serial TV dupa serial cu scenarii inspirate din "ocultism"(ex. "Sabrina", "A Discovery of Witches" etc. - in cel de-al doilea caz sunt destul de convins ca cei care au ales titlul au folosit ca sursa de inspiratie numele unui text clasic despre vrajitoria europeana, din secolul XVI, "The Discoverie of Witchcraft", scris de Reginald Scott), publicatii mainstream ca Newsweek descriu pe larg ritualuri vrajitoresti in care se incearca aruncarea de blesteme asupra lui Trump si chiar si unii cercetatori seriosi in domeniul parapsihologiei ca Dean Radin* au inceput sa se aplece asupra subiectului magiei(da, exista si cercetatori care abordeaza domeniul parapsihologiei in mod serios, riguros, chiar daca produc rezultate care pot fi discutabile si controversate - dar ei macar incearca sa aplice in mod scrupulos metodologia stiintifica in domeniul respectiv).
In acest caz variantele afro-caraibiene ale unor anumite tipuri de credinte si practici constituie un caz particular si sunt ceva mai putin vizibile in media in comparatie cu variantele de origine europeana occidentala(vrajitoria europeana domina de departe prin carti, filme, seriale etc.), dar se incriu foarte bine in categoria asta de practici magico-spirituale cu caracter pronuntat tranzactional si "down to earth" care au devenit foarte populare in prezent. Pe scurt, ceea ce ii este caracteristic de regula neo-"vrajitorului" actual este faptul ca el incearca sa contacteze diverse entitati(in cazul celor care le considera a avea o existenta obiectiva), arhetipuri jungiene sau "puteri" nu pentru a atinge vreun soi de iluminare spirituala/eliberare/satori cum incercau pe vremuri hipiotii(sau cel putin nu asta mai este obiectivul principal), ci pentru a-si rezolva diverse probleme ce tin de lumea asta de zi cu zi(ex. probleme financiare, probleme privind gasirea unui partener compatibil de cuplu, sau chiar chestii mai ciudate cum ar fi incercarea de a elimina din viata publica, prin blesteme, un lider politic cum e cazul cu ritualurile avandu-l ca tinta pe Trump). Iar pentru asta neo-vrajitorul "perfecteaza" in mod ritual tot felul de "targuri" sau "contracte" cu respectivele entitati/arhetipuri/"puteri". Exista chiar ceva profund "capitalist" in caracterul asta tranzactional, chiar daca modelul de inspiratie este unul antic(la propriu, el fiind foarte vizibil in paganismul antic si chiar si in VT - am mai scris aici pe blog, in alta parte, despre lucrul asta). Si de asemeni exista si ceva in mod distinct "cyber punk" in fenomenul asta pentru ca actuala explozie de "ocultisme" de tot felul nu ar fi putut avea loc daca nu ar fi existat mijloacele moderne de comunicare care formeaza cyberspatiul actual in care traim cu totii(pe vremuri pentru a putea gasi vreun grimoar medieval sau renascentist era necesar sa cauti printre manuscrisele prafuite din arhivele diverselor biblioteci publice mari, pe cand in prezent multe dintre ele se afla doar la un click distanta, fie in forma originala scanata fie in forma tradusa si publicata in mod oficial sau, mai rar, in forma tradusa si diseminata ca "samizdat").
Am scris mai sus ca variantele afro-caraibiene sunt ceva mai putin vizibile decat cele de inspiratie europeana prin media, dar nu sunt deloc absente. Cateva exemple notabile ar fi serialul "American Horror Story"(in seria 3, "Coven", si in seria 8, "Apocalypse", in care sunt prezentate elemente din "Louisiana Voodoo" si apare ca personaj episodic Papa Legba), serialul "American Gods"(episodul 5 din seria 2, cel in care apar Maman Brigitte si Baron Samedi), jocul video Assassin's Creed III Liberation(in care simboluri preluate din voodoo apar presarate prin tot jocul, mai ales prin elemente de echipament sau de decor - Aveline poarta la un moment dat un soi de "armguard" pe care e vizibila o veve a lui Erzulie Freda , iar alte veve ale altor loa apar "presarate" prin decor pe usi, pe pereti de cladiri etc.) si cartea "Broken Angels" scrisa de Richard K. Morgan si care prezinta un univers cyber-punk de inspiratie "gibsoniana" ecranizat recent de cei de la Netflix in serialul "Altered Carbon"(in serial insa nu apar elementele magice respective din cate am putut eu observa). Am selectat aceste exemple anume si pentru ca loa-sii mentionati de mine apar ca personaje, sub o forma modificata de inteligente artificiale care "imprumuta" numele si caracteristicile loa-silor traditionali, prin cartile lui William Gibson, inclusiv in "Count Zero"(nu sunt insa foarte sigur in privinta lui Baron Samedi, dar perechea sa, Maman Brigitte, isi face in mod sigur aparitia in "Mona Lisa Overdrive").
___________________________
* - Dean Radin a scris de curand o carte interesanta "Real Magic: Ancient Wisdom, Modern Science, and a Guide to the Secret Power of the Universe", in care a descris mai multe experimente, puse in practica in mod riguros ca metodologie, in care a incercat sa testeze realitatea aflata in spatele unor practici magice, inclusiv in ce priveste o varianta a utilizarii de "papusi voodoo", cu, cel putin aparent, ceva succes.
Comentarii
Trimiteți un comentariu