Treceți la conținutul principal

O idee buna de stanga - subminarea puterii (I)

Majoritatea imensa a ideilor de stanga sunt catastrofale. Dar exista cateva care au functionat practic si asta este una dintre ele.

Idee de baza este ca puterea trebuie subminata, fragilizata, pentru ca abia atunci se apleaca catre popor si face ce are nevoie acesta.

Chestia asta a functionat. Afara, in clipa in care un politician este prins corupt, isi da imediat demisia. De ce? Pentru ca pozitia lui e fragila. Toata baza lui este sustinerea populatiei. In clipa in care aceasta nu il mai sustine, nu mai are nimic, a pierdut tot.

Opusul unei clase politice fragile este una aristocratica. O aristocratie se bazeaza pe:
- avere
- familie
Un aristocrat care pierde guvernarea nu pierde mai nimic. El este in continuare unul din cei foarte putini mari nobil, extrem de bogati, din clasa conducatoare. Nu trebuie decat sa astepte ca sa-i vina randul iar.

Democratia poate deveni incetisor aristocratica, cum s-a intamplat in USA. Familiile Bush si Clinton
sunt aristocrate si li se pare normal sa devina presedinti. Problema cu aristocratia e tinde sa devina aroganta si cel mai adesea atinge un asa nivel incat sfarseste prin a fi data afara cu un sut in cur.

Acum sa revenim la ai nostri.

Mai intai matricea poporului roman: aristocrat sau democrat, in istorie?
... pfff, glumesc, pana si liberalii au avut dinastia Bratianu. Modus operandi a poporului roman in istorie a fost aristocratie 90%.

Comentarii

  1. "Un aristocrat care pierde guvernarea nu pierde mai nimic. El este in continuare unul din cei foarte putini mari nobil, extrem de bogati, din clasa conducatoare."

    Nu neaparat. Uita-te un pic doar prin istoria Tarilor Romane din secolele XV-XIX sa vezi cati boieri si chiar voievozi au murit de moarte violenta ca urmare a pierderii puterii politice in favoarea rivalilor.

    De altfel cam peste tot prin lume, in istorie, pericolul principal, deseori mortal, pentru aristocrati l-au reprezentat ceilalti membri ai propriei clase sociale si, mai ales, membrii familiilor regale. Aristocratii "beneficiau" chiar si de modalitati de executie rezervate lor(ex. decapitarea in Europa Vestica, sinuciderea la ordin prin seppuku in Japonia etc.), pe motiv ca ar fi fost mai onorabile decat metodele de executie rezervate multimii.

    Pe scurt, in istorie aristocratii nu au avut deloc vieti usoare si lipsite de pericole. Ba din contra, mentinerea puterii politice reprezenta o chestie vitala pentru ei, in lipsa careia riscau sa devina rapid o prada usoara pentru ceilalti aristocrati sau pentru rege/imparat.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai dreptate, in feudalism.

    Cred ca in mare parte pentru ca era singurul mod de a desparti nobilul de puterea lui era sa-i taie capul. Puterea era prea personal legata de individ.

    Ma referam la aristocratie intr-un stat democratic, cum ar fi Anglia de ex, in care lordul X era numit prim ministru. Nu era nevoie sa il decapitezi pentru ca iesea civilizat de la guvernare.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...

S-a descoperit de ce femeile traiesc mai mult decat barbatii

Teoria era ca barbatii isi asuma mai multe riscuri, merg la razboi, se bat, etc. Chestia asta, pe care o aminteste sii Jordan Peterson, exista, dar nu e factorul decisiv. Un studiu recent a studiat nu doar oamenii, ci si animalele, si a gasit care e legea intregii naturi, si e a naibii de simplu: genetica. Sexul care are doi cromozomi identici intotdeauna traieste mai mult. Daca o gena dintr-un cromozom se strica (de exemplu din cauza batranetii), celula are sanse sa gaseasca informatia necesara in cromozomul identic, care joaca rol de backup. La oameni, femeia are cromozomii XX.  Barbatii au cromozomii XY, si de aceea sunt dezavantajati, imbatranesc si mor mai repede. Chestia e ca la unele animale e invers. De exemplu la gaini, cocosul are cromozomii dubli, iar femela simpli. Si cocosii traiesc mai mult decat gainile, desi sunt mai agitati, se bat mult mai des si au o viata mai violenta. Cei doi cromozomi care se pot repara reciproc inclina mai mult balanta decat toti ...