Treceți la conținutul principal

Atac asupra provinciei Strymon (1196)

Ioan deja nu mai dadea doi bani pe bizantinii astia care se distrugeau singuri. A atacat din nou pe valea raului Struma, mergand pana in partea de jos a themei Bulgaria. De data asta a pus garnizoane in fortaretele cucerite, acum ocupa teritoriul, nu se mai temea de ei. De facto thema Bulgaria era in mana lui. 

Noul imparat Alexios era prea preocupat incercand sa castige societatea de partea lui, ca sa mai lupte cu vlahii, asa ca a incercat sa puna capat luptei prin diplomatie. Ioan a zis ca da, sigur, daca ii recunosc oficial thema Bulgaria, ceea ce au refuzat. A, da? atunci razboiul continua.

Mai jos se afla thema Strymon, cu capitala in orasul Serres/Serrai, inca nejefuita. A atacat tot ce era in jurul orasului Serres. A batut garnizoana orasului care a iesit sa-l infrunte, le-a capturat  comandantul si a luat toate fortaretele din jurul orasului, in care si-a pus garnizoane. Pregatea terenul pentru asediu. S-a intors acasa la inceputul iernii, plin de bogatii.

Era inacceptabil ca vlahii sa fie lasati sa ia orasul. Asta ar fi izolat Thessalonikul, al doilea cel mai mare oras din imperiu. Imparatul l-a trimis pe ginerele sau, Isaakios, in fruntea unei armate considerabile. 

Imparatul Alexios avea faima de om priceput la razboaie, si unii vlahi i-au cerut lui Ioan sa nu il mai atace. 

Dar Ioan nu era dispus sa inghita toate zvonurile:

"Io nu cred nimic pana nu vad. Tot ce pare a fi de capul acestui imparat este ca a stiut sa raspandeasca zvonuri bune despre el, si apoi altii s-au apucat sa le inmulteasca de capul lor. Nu fiti ca bizantinii, care inventeaza povesti si dupa aia tot ei le cred."

Cum a trecut iarna, au revenit, si de data asta au atacat orasul Serres. Cand Isaakios a aflat ca vlahii se apropie de oras, a poruncit intregii armate sa porneasca in cea mai mare viteza spre Serres, fara sa se gandeasca prea tare. 

Ce i-a scapat e ca 
  1. i-a pus sa goneasca neintrerupt 6 km (30 de stadii).
  2. Vlahii deja inconjurasera orasul pe toate partile, dar fortele lor nu se vedeau, fiindca Ioan ordonase pregatirea de ambuscade 
Cand au ajuns, cavaleria nu mai era in stare sa lupte, iar infanteristii ramasesera mult in urma. Trupele vlaho-cumane care inconjurau orasul au prins in mijloc cavaleria, au omorat cea mai mare parte dintre ei, iar pe general l-au capturat cu o plasa de vanatoare. 

Cand infanteria, prea extenuata, a ajuns pe campul de lupta, totul se terminase si acum Ioan s-a concentrat pe infanterie, sarind asupra lor ca un leu, zice cronicarul. Nici macar nu au incercat sa se apere, au fugit cat au putut de repede in cetate, la siguranta, cei care au scapat cu viata.

Seful cuman care il prinsese pe Isaakios l-a deghizat si a incercat sa il ascunda, ca sa il rascumpere pe o suma mare, in fond era ginerele imparatului. Dar Ioan a aflat ca acesta a fost prins, si a ordonat o cautare sistematica. L-au descoperit si l-au dus in fata lui Ioan.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...

S-a descoperit de ce femeile traiesc mai mult decat barbatii

Teoria era ca barbatii isi asuma mai multe riscuri, merg la razboi, se bat, etc. Chestia asta, pe care o aminteste sii Jordan Peterson, exista, dar nu e factorul decisiv. Un studiu recent a studiat nu doar oamenii, ci si animalele, si a gasit care e legea intregii naturi, si e a naibii de simplu: genetica. Sexul care are doi cromozomi identici intotdeauna traieste mai mult. Daca o gena dintr-un cromozom se strica (de exemplu din cauza batranetii), celula are sanse sa gaseasca informatia necesara in cromozomul identic, care joaca rol de backup. La oameni, femeia are cromozomii XX.  Barbatii au cromozomii XY, si de aceea sunt dezavantajati, imbatranesc si mor mai repede. Chestia e ca la unele animale e invers. De exemplu la gaini, cocosul are cromozomii dubli, iar femela simpli. Si cocosii traiesc mai mult decat gainile, desi sunt mai agitati, se bat mult mai des si au o viata mai violenta. Cei doi cromozomi care se pot repara reciproc inclina mai mult balanta decat toti ...