Treceți la conținutul principal

Visul si arta (Cultura II)

Am primit replica cuiva care zice ca scopul culturii nu este doar evadarea din realul inconjurator, ci intelegerea propriei vieti:

"Poate gresesc dar cultura mare e despre intelegerea prezentului, prezentul tău.

Fie ca vii cu o poveste actuala fie ca vii cu una istorica, SF sau de dragoste."

Daca e doar asta, atunci de ce atatea filme si carti sunt despre ceva ce nu exista in lumea din jur? Daca ma uit la un film, sunt mari sanse sa fie un film in care sunt impuscati oameni si au explodeaza masini.

Numarul de oameni pe care i-am vazut impuscati in lumea reala: 0.

Numarul de masini pe care le-am vazut explodand in lumea reala: 0.

De aia se uita lumea. Fiindca n-a vazut asa ceva in lumea reala si posibil nici n-o sa vada.

Daca eliminam filmele si cartile 

  • de actiune, 
  • cu super-eroi, 
  • SF-urile, 
  • filmele cu detectivi, 
  • cele cu James Bond, 
  • horror, 
tot ce nu seamana cu realitatea, ce ramane? 2 carti scrise de scriitori rusi? 

Pana si scriitorii rusi bagau niste fantome, niste dueluri fantastice.

Sau inainte de ei, Shakespeare: te-ai intalnit vreodata cu fantoma tatalui tau mort? ai fost printre putinii norocosi care au luptat langa Richard al nu stiu catelea in batalie? ai fost un indragostit mort de dragoste in Verona?

Tipul nu greseste complet, insa. Si o sa explic unde are dreptate.

Acesta este imaginea creierului tau 

Zonele de diverse culori sunt zonele pe care le-ai activat toata ziua. Pe unele le-ai frecat pana le-ai uzat. Ai deja inhibitii serioase in locurile unde ai avut esecuri repetate. Sunt chestii carora nu poti sa le vezi o iesire. Nu ca n-ar fi iesiri, ele sunt dar tu esti deja conditionat sa nu le vezi.

Rolul visului, care este foarte apropiat de arta, este sa iti activeze creierul in alte zone. Iti muta centrul in alta parte pe scoarta cerebrala. Lucrurile se amesteca peste tot in alte feluri, ca rufele in masina de spalat. 

Poti sa vezi problemele existente. DAR LE VEZI DIN ALTA PARTE. Nu vezi pe colegul de birou care te jigneste, ci un pechinez de doi bani care incearca sa te muste si pe care il dai la o parte razand.

Da, on visele cele mai reusite te vezi pe tine, dobandesti intelegerea prezentului tau.

Dar mai intai trebuie sa fii atras pe o parte a creierului care nu a fost uzata in lumea reala. Cu cat mai putin uzata, cu atat mai bine. 

Si trebuie sa te captivam bine de tot. A captiva bine de tot inseamna sa nu mai fi deloc acolo unde erai pe scoarta cerebrala. Ca in starea de vis.

Cel mai simplu mod de a face asta este sa iti aratam ceva ce nu ai vazut niciodata.

De aceea cine vrea sa faca arta foloseste imagini pe care lumea nu le vede in viata reala.

Da, vrem sa iti realizezi propria putere. Da, vrem sa stii ca ura impotriva lumii esueaza, oricat de puternic ai fi. Dar daca iti zicem ziua, conditionarile tale se reactiveaza.

Asa ca mai intai uite, o gorila inalta cat un bloc de etaje tocmai a luat in pumn o femeie blonda, micuta, care tipa. 

Acum privesti ce se intampla.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cultura i-a ridicat pe suedezi, nu socialismul

Exista acest articol, care spune ca urmasii suedezilor imigrati in secolul 19 in America sunt mai bogati decat americanii. Si acolo unde 13% din americani traiesc in saracie, doar 6% din suedezii americani sunt saraci. https://www.commentarymagazine.com/articles/the-cold-truth-about-sweden/ Asta inseamna ca succesul lor nu se datoreaza sistemului cu elemente de stanga, ci culturii suedeze preexistente. Principala diferenta in nordul Europei este ca fermierii trebuiau sa munceasca de le sareau capacele ca sa supravietuiasca. In timp, cei lenesi au disparut pe cale naturala si s-a format o foarte puternica etica a muncii. In America, imigrantii suedezi au fost vazuti drept foarte muncitori, si apreciati pentru ca nu minteau.  Bine, au trecut si ei printr-o faza in care isi luau suturi in cur, ca orice alta minoritate care nu se integreaza suficient de rapid. Dar au depasit-o. Stanga americana admira foarte mult Suedia, pentru ca avea atatea masuri de stanga si parea ca din ...

"At the mountains of madness" de HP Lovecraft

Lovecraft e in stuatia ciudata in care daca citesti carti in engleza, atunci e clar, el e jumatate din domeniul Horror, iar daca nu, probabil nu ai auzit de el niciodata. "In Muntii Nebuniei" e una din cele mai clare si la obiect povestiri. O echipa de exploratori ajunsi in Antarctica descopera ca gheata s-a topit intr-un loc si un oras ciclopic a iesit la lumina. Zidurile imense nu seamana cu nici o arhitectura cunoscuta. Cu cat patrund mai in interior, cu atat isi dau seama ca nimic din ce e acolo nu e uman. Descopera treptat ca acolo e un oras care exista dinainte de inceputurile vietii pe Terra, cu implicatia ca ei au creat viata pe Terra. Insa si-au consumat energia in lupta cu creaturile create pentru a ii servi, niste chestii imense care puteau fi orice, copia orice, si alti inamici din spatiu le-au dat lovitura finala, ingropandu-i in gheata. Motiv pentru care viata pe Pamant a evoluat mai departe fara interventia lor. Dar acum orasul a iesit la suprafata si ult...

S-a descoperit de ce femeile traiesc mai mult decat barbatii

Teoria era ca barbatii isi asuma mai multe riscuri, merg la razboi, se bat, etc. Chestia asta, pe care o aminteste sii Jordan Peterson, exista, dar nu e factorul decisiv. Un studiu recent a studiat nu doar oamenii, ci si animalele, si a gasit care e legea intregii naturi, si e a naibii de simplu: genetica. Sexul care are doi cromozomi identici intotdeauna traieste mai mult. Daca o gena dintr-un cromozom se strica (de exemplu din cauza batranetii), celula are sanse sa gaseasca informatia necesara in cromozomul identic, care joaca rol de backup. La oameni, femeia are cromozomii XX.  Barbatii au cromozomii XY, si de aceea sunt dezavantajati, imbatranesc si mor mai repede. Chestia e ca la unele animale e invers. De exemplu la gaini, cocosul are cromozomii dubli, iar femela simpli. Si cocosii traiesc mai mult decat gainile, desi sunt mai agitati, se bat mult mai des si au o viata mai violenta. Cei doi cromozomi care se pot repara reciproc inclina mai mult balanta decat toti ...